Mănăstirea Agapia din județul Neamț și-a sărbătorit duminică, 8 noiembrie 2026, hramul închinat Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei, alături de obștea monahală și de credincioșii veniți la așezământ.
Relatarea publicată în aceeași zi de Doxologia, în secțiunea Arhiepiscopiei Iașilor, descrie o biserică neîncăpătoare pentru participanții din împrejurimi și din alte zone. Sărbătoarea readuce în atenție și istoria locului: biserica ridicată în secolul al XVII-lea, transformarea așezământului în mănăstire de maici și pictura realizată de tânărul Nicolae Grigorescu.
Hramul din 8 noiembrie
În cuvântul de învățătură, Mitropolitul Teofan a vorbit despre prezența Sfinților Îngeri în timpul Liturghiei. Potrivit relatării, explicația sa a legat această temă de înțelegerea slujbei ca participare la Împărăția Cerurilor și la Cina cea de Taină. Acestea sunt sensurile teologice prezentate de ierarh în cadrul sărbătorii.
Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil este prăznuit de Biserica Ortodoxă la 8 noiembrie. Doxologia amintește și reprezentările lor iconografice: Mihail apare în veșminte ostășești, cu sabia, iar Gavriil este cunoscut ca vestitor al Bunei Vestiri. La Agapia, această sărbătoare este legată de hramul bisericii principale.
Agapia din Vale și ctitoria lui Gavriil Coci
Așezământul este cunoscut și ca Agapia din Vale sau Agapia Nouă. Conform prezentării istorice care însoțește relatarea hramului, ctitorul său a fost hatmanul Gavriil Coci, fratele domnitorului Moldovei Vasile Lupu.
Biserica actuală a fost construită între 1641 și 1643, după planurile arhitectului grec Enache Ctisi, din Constantinopol. Sfințirea a avut loc la 12 septembrie 1646, fiind săvârșită de Sfântul Ierarh Varlaam al Moldovei, în prezența lui Vasile Lupu.
Între ridicarea zidurilor și sărbătoarea de astăzi se întind astfel mai multe etape ale vieții monahale. Datele construcției și ale sfințirii sunt repere diferite, iar urmărirea lor ajută la înțelegerea istoriei bisericii fără a reduce întregul așezământ la un singur moment fondator.
Cum a devenit mănăstire de maici
La început, Agapia a avut o obște de călugări. Schimbarea s-a produs la începutul secolului al XIX-lea, în contextul inițiativei Mitropolitului Veniamin Costachi de a înființa un seminar de preoți la Mănăstirea Socola din Iași.
Potrivit sursei, cele 50 de maici de la Socola au fost mutate la Agapia. Hrisovul domnesc emis în 1803 de Alexandru Moruzi a consfințit transformarea așezământului în mănăstire de maici. Această etapă explică o parte importantă din identitatea obștii care și-a serbat hramul duminică.
Grigorescu avea douăzeci de ani când a venit la Agapia
În 1858, stareța Tavefta Ursache l-a adus pe Nicolae Grigorescu să repicteze interiorul bisericii principale. Pictorul avea atunci numai douăzeci de ani. Lucrările s-au desfășurat între 1858 și 1861, iar biserica a fost resfințită la 25 ianuarie 1862 de arhiereul Calinic Miclescu.
Relatarea mai menționează că, în aceeași etapă, lăcașul a primit mobilier nou, lucrat la Viena și Paris. Pictura și înzestrarea bisericii apar astfel în contextul unei intervenții mai ample, care a adăugat un nou capitol ctitoriei din secolul al XVII-lea.
Hramul din 8 noiembrie este evenimentul recent care leagă aceste repere de viața comunității de astăzi. Pentru cei care își pregătesc o vizită la Agapia, ele pot alcătui o primă hartă a locului: ctitoria, obștea și pictura. Programul de vizitare, accesul la diferitele spații și eventualele tarife trebuie confirmate separat la mănăstire; relatarea sărbătorii nu reprezintă un program turistic.
Sursă: Doxologia
Sursă imagine: Mihail Vrăjitoru / Doxologia
