Archive for the ‘Lacuri’ category

Comuna Dognecea, un mic ”Colt de rai” inca de pe vremea imparatesei Maria Tereza

April 27th, 2013

Dognecea, o comuna ce se ascunde la poalele Muntilor Dognecei si se intinde de-a lungul unui rau pe o distanta de 7 kilometri.

Denumirea comunei Dognecea vine de la cuvantul de origine slava “dugaeske” si inseamna ”lunga”, adica reprezinta cei 7 km pe care se intinde comuna.Localitatea se afla in judetul Caras Severin ,in apropiere de resedinta judetului – Resita.

Comuna este renumita in judet,dar si in judetele invecinate,mai ales in randul timisorenilor care in ultimii ani au ridicat numeroase case de vacanta.Insa potentialul acestei comune a fost renumit inca pe vremea imparatesei Maria Tereza despre care se spune ca vizita ,in mod special, aceasta zona datorita efectului terapeutic al aerului.

In urma unor studii realizate de catre o delegatie din Germania s-a constatat ca aerul concentrat din zona este similar cu cel al unei statiuni balneoclimaterice,precum statiunea Baile Herculane.

Alt lucru apreciat, inca de pe vremea imparateselor este apa plata de o calitate superioara. Apa izvoraste din stanca de calcar, se filtreaza prin sisturi cristaline de 200-300 de metri, are o durata de valabilitate foarte mare, de pana la 7 ani, si o puritate microbiologica extraordinara.

Izvorul apei romanesti cu aceste calitati deosebite este in satul Calina(apartine comunei Dognecea), Caras- Severin, unde nu mai locuiesc decat 40 de oameni, dintre care jumatate lucreaza pentru scoaterea la suprafata, prelucrarea si imbutelierea apei Perenna. Testele realizate de catre Organizatia Mondila a Apelor Minerale au scos in evidenta calitatile aproape identice dintre aceasta apa-Perenna si apa Evian,numarul 1 in lume.

Autoritatile din Dognecea sustin ca dupa 1990 se resimte o scadere economica a fostei asezari miniere din cauza ca fostele mine s-au inchis iar somajul a inceput sa creasca.

“Comuna Dognecea a avut importanta economica in judeţ pana in anul 1990, in perioada de tranzitie unitaţile economice importante au disparut si din cauza lipsei unei abordari strategice care sa implice toti factorii interesati. S-a ajuns ca in acest moment sa ne aflam intr-o situaţie de subdezvoltare economica, ce necesita o abordare inovatoare, durabila”, spune primarul comunei Dognecea, Elena Moisa.

Dincolo de aceste aspecte economice,Dognecea ramane un loc ”cuibarit” la poalele dealurilor inalte,o localitate cu intrarea pazita de doua lacuri: Lacul Mare si Lacul cu Nuferi.

Lacul Mare e locul ideal pentru cei pasionati de pescuit cat si pentru inotatorii ravniti. Pe malul Lacului Mare s-a dezvoltat complexul turistic Pensiunea “ Colt de Rai”. Aici ,turistii au posibilitatea de a se caza,de a lua masa la restaurantul ce este situat pe malul lacului si in acelasi timp de a admira peisajul deosebit ce imbina imagini ale dealurilor, padurii cat si a apei lacului ce se intinde armonios de-a lungul soselei.

Sursa Foto: Turism Mioritic

Lacul cu nuferi,este un loc situat intre paduri, la numai 15 minute de mers pe jos inafara localitatii.Aici putem gasi o splendoare de peisaj: un lac care poate fi ocolit in numai jumatate de ora ,un loc unde te poti relaxa admirand frumusetea inocenta a nuferilor si de asemenea un lac unde poti inota sau te poti plimba cu barca, inspirand aerul puternic si curat al naturii.

Sursa Foto: Turism Mioritic

Adelina Elena Baciu, a fost, a vazut si i-au placut toate frumusetile pe care Dognecea le are de oferit.

 

 

Pestera cu Oase – casa primului Homo Sapiens european

June 20th, 2012

Situata in judetul Caras-Severin, in apropiere de Anina,  Pestera cu oase este locul in care a ales sa traiasca primul cel mai vechi european pe care l-au intalnit pana acum arheologii de pe continent. Descoperirea a fost facuta de catre un grup de arheologi timisoareni care, in urma unei expeditii organizate in anul 2002 au gasit intr-o galerie o mandibula umana, dupa datarea careia au reusit s-a constatat ca aceasta a ramas in locul in care a fost gasita timp de aproximativ 40.ooo de ani.

Coform datarii, mandibula a apartinut celui mai vechi om modern european, pe care cercetatorii l-au botezat Ion, nume neaos pentru stramosul nostru, iar Ion ofera, in opinia specialistilor, informatii foarte importante cu privire la evolutia speciei umane pe continentul european, mai ales poate oferi indicii despre raspandirea populatiei de homo sapiens pe teritoriul Europei.


Pe langa ramasitele pamantesti ale lui Ion, speologii au descoperit si o serie de urme si schelete ale unei specii de urs caracteristice pentru preistorie, ursul de pestera (Ursus spealeus), precum si a altor animale carnivore si ierbivore. Deoarece urmele de urs erau predominante, cercetatorii au emis teoria conform careia Pestera cu Oase era folosita de catre ursi ca adapost de hibernare in Pleistocenul tarziu.

Descoperirea a fost una de maxima importanta pentru evolutia umana, de aceea, un specialist, din cadrul unui departament de criminalistica, in urma analizei oaselor, a reusit sa reconstruiasca, prin metode specifice meseriei, trasaturile fetei unui homo sapiens care a trait in urma cu 35.000 de ani. Reconstituirea a aparut si in documentarul celor de la BBC  “The Incredible Human Journey“.

Cele 12 galerii ale pesterii care se intind pe aproape un hectar, aveau sa le mai dezvaluie arheologilor si speologilor si alte ramasite umane, dovezi ale omului modern.  Pe langa Ion, in Pestera cu Oase s-au mai gasit oseminte umane, dar mai tinere cu 14.000 de ani fata de Ion. Descoperirile facute in pestera i-au si atras numele.

 

 

 

 

Lacul Cincis – peisaj sublim invaluit de mister si blesteme

August 19th, 2009

Recunoscut ca zona de agrement cautata de turisti, mai ales pe perioada verii, Lacul Cincis ascunde legende si povesti spuse de localnici cu patima. Misterios si pitoresc, acest lac de acumulare te cucereste iremediabil. Am fost in mai multe randuri aici, atras de linistea pe care o confera locul si de senzatia de implinire. Cuvintele pot exprima cu greu senzatiile si sentimentele care-ti vor bucura sufletul. Fie ca vrei sa te scalzi si sa te bronzezi, fie ca vrei sa pescuiesti (in toamna lui 2008 un pescar a reusit sa prinda un adevarat monstru – un crap de aproape 50 de kilograme) sau – pur si simplu – sa lenevesti in natura, Lacul Cincis este un loc ideal.

lacul cincis1

Il gasesti la vreo 10 kilometri de Hunedoara, pitit in Muntii Poiana Rusca. Este inconjurat de o sumedenie de case de vacanta si pensiuni. Lacul Cincis este amenajat pe amplasamentul satului Cincis, din anul 1962, cand au fost stramutate de aici peste 800 de familii. Satul Cincis dateaza din jurul anului 1300, numele asezarii fiind, se pare, dat de cei cinci insi care au intemeiat satul, facandu-si aici cinci case. Exista o istorioara care spune ca cei cinci intemeietori (bunicul, fiul si trei nepoti) erau luptatori viteji, care l-au salvat pe imparatul lor din prinsoarea turcilor, intr-o lupta data la locul numit astazi Poiana Turcului. Drept urmare, ei au primit ca rasplata plaiul Cincis.

lacul cincis

Faptul ca apele lacului de acumulare au inghitit satul Cincis, doua biserici – dintre care una atestata documentar in 1360 – si cimitirele asezamantului au dat nastere unor legende despre furia spiritelor celor morti care bantuie locul. Aceste istorioare spuse de localnici au facut ca Lacul Cincis sa capete si supranumele de “Lacul blestemat“. Ziarele au vorbit in mai multe randuri despre aceste legende. Cotidianul “Libertatea” a publicat un amplu reportaj despre “Lacul blestemat“, aducand in prim plan istorisirile localnicilor.

<”Oile nu se apropiau de lac, iar in miez de noapte se vedeau, uneori, spiritele celor morti care bantuiau pe suprafata apei. Nu mai vorbesc despre furtuni iscate din senin in mijlocul lacului. Era clar pentru toata lumea ca Lacul Cincis e blestemat”, povesteste Ionel Craznic, un localnic. Anii au inceput sa se astearna incet-incet peste lac. In perioade de seceta, nivelul apei incepea sa scada, iar turla uneia dintre bisericile aflate la 25 de metri sub apa iesea la suprafata. Oricine trecea atunci prin zona isi facea cruce si se indeparta grabit. “Nu puteai sa vezi asa ceva fara sa te cutremuri. Satenii veneau pe malul lacului si isi plangeau mortii ingropati in cimitirele acoperite de ape. Si blestemau”, isi aminteste Costin Marcus, un om al satului. Au urmat apoi alte intamplari care au generat legende. “Aproape in fiecare an cineva se ineca, dar cadavrul nu mai iesea niciodata la suprafata. Prin anii ’70 s-a inecat un fotbalist, iar autoritatile de atunci au facut eforturi disperate sa-i recupereze cadavrul. Scafandrii care coborau pe fundul lacului ieseau la suprafata ingroziti. Povesteau despre serpi si despre faptul ca era intuneric bezna. Unul dintre ei a ajuns in zona unde se aflau cimitirele, a iesit la suprafata si nu a mai scos un cuvant. A stat internat la spitalul de nebuni aproape un an”, ne-a spus Ionel Craznic.> – Libertatea

Gazduire Web by SpeedHost.ro | Web Design Timisoara