Casa Domneasca de la Brebu este un ansamblu arhitectonic ctitorit de Matei Basarab si desavarsit de Constantin Brancoveanu, care pune in valoare arhitectura secolului al XVII-lea. Acest obiectiv turistic de o insemnatate istorica extraordinara se afla in comuna Brebu, la 3 kilometri de Campina. Aici, vizitatorii pot vedea biserica, casele domnesti, turnul, cetatea si o expozitie de istorie si arta feudala.

casa domneasca brebu5

Complexul de la Brebu este asemanator palatelor brancovenesti ce au avut nu numai rosturi gospodaresti, cu pridvoare pentru odihna, ci si rosturi militare. Zidurile inconjuratoare au fost totodata si ziduri de aparare cu metereze de tragere si poduri de straja.

casa domneasca brebu2

Constructia bisericii a fost inceputa la 27 iunie 1650 in timpul domniei lui Matei Basarab (1632 - 1654) si continuata de Constantin Brancoveanu din anul 1689, dupa cum se mentioneaza pe zidul ce desparte naosul de pronaos. Locasul sfant este cu adevarat impresionant, avand pe interior niste picturi care te lasa pur si simplu cu gura cascata.

casa domneasca brebu1

Casele domnesti au forma unui dreptunghi cu fatada de 40 m lungime, pe o profunzime de 16 m cu ziduri groase special construite pentru a rezista unui asediu al cetatii. Dinspre lac, constructia are 5 incaperi mari ce comunica intre ele, avand la capat o sala mare cu iesiri in curtea interiora, pe un larg pridvor cu patru arcade la fatada interiora a cladirii. Sub incaperea de la intrarea din curte, o usa dubla de stejar masiv duce in marile pivnite ale acestei constructii.

casa domneasca brebu

Intrarea in incinta complexului se face pe sub o clopotnita, care a avut si rolul de post de observatie si mijloc de aparare. Clopotnita este o constructie masiva din caramida aparenta, de o executie ireprosabila, formata din patru nivele, totalizand inaltimea de 27 metri. Interesant este faptul ca acest remarcabil monument din secolul al XVII-lea a fost dupa 1863, pe rand, loc de recreatie a elevelor de la Azilul "Elena Doamna", sanatoriu si azil de batrani.

Colectie autentica de obiecte originale rare si de arta feudala

In spatiul "Casei Domnesti de la Brebu" este organizata si o expozitie de istorie si arta feudala. Sunt prezentate exponate care atesta dezvoltarea agriculturii, mestesugurilor si comertului in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, precum si inflorirea economica a Tarii Romanesti in aceasta epoca. In cadrul expozitiei, doua sali sunt rezervate dezvoltarii culturii, artei tipografice care cunoaste o dezvoltare impresionanta in timpul celor doi domnitori ce au sprijinit tiparirea de carti.

casa domneasca brebu3

Sunt expuse si cateva carti vechi romanesti: "Pravila de la Govora" din anul 1640 si "Indreptarea Legii", tiparita la Targoviste in anul 1652, considerate carti de capatai pentru efortul de intocmire a unui sistem legislativ autohton, "Biblia de la Bucuresti" din anul 1688 - monument de limba literara romaneasca, sau carti realizate de mitropolitul Dosoftei si Antim Ivireanul la Snagov. Colectia mai cuprinde piese deosebite de arta plastica si arta decorativa: icoane vechi, vesminte, costume boieresti din catifea cu fir de aur si argint, podoabe si bijuterii de epoca.

casa domneasca brebu4

Atunci cand am vizitat-o prima data, am avut senzatia ca Cetatea Neamt vorbeste cel mai bine despre iscusinta, darzenia, vitejia si semetia Moldovei lui Stefan cel Mare. Cocotata aproape de varful cel mai inalt al Culmii Plesului, aceasta fortareata apara Moldova de invadatorii veniti de peste munte, din Transilvania.

cetatea-neamt2

Situata in partea de nord-est a judetului Neamt, la aproximativ 46 de km de Piatra Neamt si in imediata apropiere a orasului Targu Neamt, Cetatea Neamt este pratic un monument medieval exceptional, care si-a pastrat peste ani maretia.

cetatea-neamt
Construita in timpul lui Petru I Musat (1375-1391), prima atestare documentara a cetatii dateaza din 1395. Perioada de glorie a edificiului este in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504), care, intelegand rolul fortificatiilor pentru cresterea capacitatii de aparare, a intarit cetatile deja existente si a construit altele noi, Moldova fiind strajuita de un puternic sistem defensiv format din Cetatile Neamt, Suceava, Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Alba si Chilia.

cetatea-neamt6

Istoria vorbeste de numeroase episoade de vitejie legate de aceasta fortareata, care a rezistat, in anul 1395, sub domnia lui Stefan Musat, atacului trupelor regelui maghiar Sigismund de Luxemburg, a respins in anul 1476, sub domnia lui Stefan cel Mare, atacul lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, si a uimit de-a dreptul in 1691, cand plaiesii au tinut piept patru zile asediului armatei polone conduse de regele Ioan Sobieski.
cetatea-neamt4
Vazuta de departe, Cetatea Neamt iti dezvaluie amplasamentul natural ideal ales pentru constructia sa, care-i asigura mari posibilitati de aparare. Pozitia strategica ii conferea practic puterea de a rezista in bataliile purtate de moldoveni cu turcii sau maghiarii. Remarcabila este si calea de acces in cetate, reprezentata de un pod arcuit, sprijinit pe 11 piloni de piatra de forma prismatica.

cetatea-neamt1
In perioada 2007 - 2009, Cetatea Neamt a fost inchisa pentru publicul larg, intrand intr-un amplu proces de reabilitare, realizat cu fonduri europene. Lucrarile intreprinse i-au conferit practic o noua postura, acum cetatea fiind transformata intr-un muzeu cu 21 de spatii expozitionale. Vizitatorii pot vedea, de la inceputul lunii iulie 2009, sala de sfat si judecata, sala armelor, sala de provizii, bucataria cetatii, camera parcalabului, camere de locuit, paraclisul „Sf. Nicolae“, camera domnitelor, inchisoarea, „Neagra temnita“, monetaria sau iesirea secreta in caz de primejdii. Practic, aceste ultime investitii i-au asigurat Cetatii Neamt titlul de obiectiv turistic, conform normelor Uniunii Europene. 🙂

cetatea-neamt3

La ultima mea vizita acolo, undeva in primavara anului 2007, fortareata vorbea despre vremurile de mult apuse numai prin zidurile sale semete si prin cele cateva placute pe care erau inscriptionate informatii anemice.