In centrul Bistritei se pastreaza inca atmosfera data de centrul targurilor de ev mediu din zona transilvana, bineinteles interventiile inevitabile ale modernismului, cum ar fi asfaltul, cu gropile de rigoare care rasar pe alocuri si bordurile trotuarelor care, la un moment dat erau vedetele primelor pagini ale ziarelor din Romania secolului al XXI-lea.

In Bistrita regasim Sugalete, una dintre cele mai importante marturii ale arhitecturii urbane medievale. Ansamblul de 13 cladiri, construit in secolele XV-XVI, reprezinta specificul constructiilor renascentiste din Transilvania. Cladirile care formeaza ansamblul sunt legate intre ele prin intrari spatioase care formeaza o galerie cu 20 de bolti care se sprijina pe 21 de pilastri si au fost construite intr-o perioada de prosperitate economica a Bistritei, cand orasul a beneficiat de o serie de privilegii si inlesniri, atat financiare cat si de oranduiala. Scopul acestor cladiri a fost unul comercial, ele fiind folosite pentru a adaposti marfurile negustorilor, zona fiind in acea vreme un nod comercial important intre Transilvania si Moldova.

Pasionatii de istorie nu ar trebui sa rateze acest obiectiv atunci cand au drum prin Bistrita. Pentru a nu-l rata este bine de stiut unde se afla si anume, pe latura de nord a Pietei centrale a orasului.

De-a lungul vremurilor, Sugalatele si-au pierdut unele din elementele originale, cum ar fi pinionul de zidarie cu care se incheia partea superioara a laturii dinspre strada a imobilelor, marca specifica a arhitecturii gotice. Aceste elemente au fost demolate in secolele XVIII – XIX, iar panta de scurgere a acoperisului a fost directionata spre strada.

Imediat dupa construirea ansamblului aceasta a inceput sa fie locuit de cei mai bogate familii din oras precum Kretschmer, Eiben, Fleischer, Kesthyus sau Petermann care desfasurau activitati comerciale intense. Traditia comerciala a zonei s-a continuat si in epoca moderna, cand Sagelatele au fost ocupate de familii ca Binder, Tomae, Himberg sau Lutsch, a caror activitate principala era tot negustoria.

Datorita aceste utilizari comerciale intense, cladirile au suferit o serie de modificari de-a lungul timpului, modificari realizate pentru a raspunde nevoilor comerciale. Cu toate acestea, au reusit sa-si pastreze si in zilele noastre specificul epocii in care au fost construite.

 

Ungeti lanturile, reglati schimbatoarele, verificati franele, plecam intr-o tura de mountain biking pe plaiuri banatene!

Dupa ce v-ati asigurat ca bicicleta este in cea mai buna stare tehnica, deoarece nu ati vrea sa ramaneti blocati undeva, intre doua dealuri, pregatiti-va si nelipsitul kit de „prim ajutor” nelipsit din rucsacul oricarui ciclist temerar, format din camere de rezerva, plasturi pentru reparat pana, imbusuri si, bineinteles, nelipsitul patent.

Daca toate cele de mai sus sunt in ordine, sa incepem pedalatul prin vestul tarii! Plecam dis de dimineata din Timisoara, inca putin adormiti. Totusi e sambata si parca ar mai fi mers cateva ore suplimentare de somn, dar nu e timp de dormit, avem planuri mari pentru o zi perfecta dintr-un weekend de vara. Ne-am stabilit sa pedalam printr-o regiune deluroasa aflata la aproximativ 50 km de Timisoara, pe drumul catre Lipova. Incepem tura cu o etapa pe asfalt, trecem prin Pischia, unde dupa 20 km de la start ne oprim la o alimentare scurta, localitatea fiind renumita in zona pentru apa sa cu efecte benefice pentru sanatate. Revitalizati continuam fara oprire pana la Masloc, de unde „facem o dreapta” catre Remetea Mica si Charlottenburg. Deja peisajul se schimba, se termina asfaltul si traversam padurea pana in Buzad, sat cochet de deal, punctul de start al turei de mountain biking.

Buzadul forfoteste probabil toata saptamana, e un du-te – vino continuu, oamenii sunt activi si implicati in comunitate, birtul satului vuieste de discutii pasionante despre politica, dar nu si sambata, cand doborati de atata activitate in cele cinci zile precedente, aleg sa stea in case. Nici birtul nu se bucura de animatie, doar vreo 2-3 batrani discuta incet pe banca plasata strategic sub nucul care tine umbra locului de distractie si recreere al satului.

Destul despre atmosfera care imbie la somn si lene din Buzad, plecam inainte sa adormim, directia – Sistarovat. Pe drumuri putin umblate care ne pun la incercare furcile, printre palcuri de copaci, urcam pante lungi dupa care urmeaza intotdeauna satisfactia si adrenalina date de o coborare in viteza. La un moment dat, de pe coama unui deal, loc perfect de belvedere, admiram cum se intinde in vale Comeatul, un alt sat, probabil la fel de cuprins de linistea de weekeend ca Buzadul, cu turnul bisericii care vegheaza parca la odihna satenilor. Continuam tura prin paduri dese care ne mai feresc de canicula varatica. Traseul se incapataneaza sa ne mentina in ritmul de urcari si coborari succesive, pana ne arunca dupa o coborare in viteza, direct la „punctul de alimentare” din Sistarovat, birtul satului, amplasat strategic vis-a-vis de biserica. Si aica i, aceeasi atmosfera de sambata, dar am dat peste doi localnici pusi pe discutii si dezvaluiri senzationale pentru strainii picati intamplator in sat. Dupa ce am aflat tot ce se poate sti despre aranjamentele locale, am plecat catre urmatorul punct al traseului, Bogda.

Ca parte a unei regiuni deluroase respectabile, drumul catre Bogda nu s-a lasat mai prejos decat bucata din traseu pe care o parcursesem. Continuam succesiune de urcari si coborari pana in Bogda sat care dupa o prima impresie este etalonul apatiei banatene. Pana si timpul s-a oprit pana am strabatut localitatea, odata gazda unei tabere scolare pentru acei copii care nu isi asculta parintii. Dupa un sejur in tabara de la Bogda, te intorceai cu valori complet diferite. Daca inainte ti se parea normal ca parintii sa se ingrijeasca ca tu sa ai tot confortul, sau sa faci nazuri la mancare, experienta Bogda te ajuta sa-ti largesti orizonturile si sa apreciezi ce pana atunci credeai ca ti se cuvine.

Am plecat din Bogda pentru a incheia tura acolo unde am inceput-o, la Buzad. Am regasit satul in apatia in care il lasasem, birtul fiind populat in continuare de aceiasi 2-3 batrani cu aceleasi discutii la umbra nucului.

Cateva detalii tehnice traseu Buzad - Sistarovat - Bogda – Buzad

Lungime traseu: 50,6 km
Durata: 6:09
Timp in miscare: 4:19
Viteza minima: 10,8 km/h
Viteza maxima: 42,6 km/h
Altitudine maxima: 337 m
Altitudine minima: 185 m

Daca in aceasta vacanta doriti sa iesiti la "vanatoare" de fenomene paranormale, nu trebuie sa calatoriti mai departe de judetul Cluj, la vest de orasul Cluj-Napoca, unde se afla padurea Hoia-Baciu, locul despre care se spune ca ar unul care ascunde mistere pe care stiinta nu a reusit inca sa le desluseasca. Asa ca, neavand o explicatie avizata la dispozitie, cei pusi pe aventura si pasionati de literatura science fiction, pot face o expeditie pana in inima "padurii paranormale" transilvanene.

Padurea Hoia-Baciu a devenit celebra in vara lui 1968, cand un grup de oameni in cautarea relaxarii in mijlocul naturii au reusit sa fotografieze un OZN, fotografie devenita celebra printre pasionatii fenomenului datorita claritatii sale.

OZN-urile nu sunt unicul fenomen paranormal pe care s-ar putea sa-l observati prin padure. Localnicii va pot spune despre o serie de aparitii misterioase. Una dintre acestea este reprezentata de ''ingerii pazitori'', aparitii imateriale despre care se spune ca nu pot fi percepute de ochiul uman, ci doar cu ajutorul unui aparat de fotografiat. Specialistii in ezoterism care studiaza fenomenele petrecute in padure spun ca entitatile imateriale care apar printre copaci sunt spiritele venite dintr-o lume paralela, iar padurea Hoia-Baciu este un portal catre aceste lumi.

In zona circula din mosi stramosi o serie de povesti si marturii ale localnicilor cu privire la fenomenele din padure. Oamenii din zona care si-au facut curaj sa intre Hoia-Baciu spun ca odata intrat printre copaci incepi sa ai senzatia ca te urmareste cineva, fiecare miscare iti este studiata, iar fosnetul copacilor nu este unul normal ca in alte paduri. Mai mult, oamenii spun ca in unele zone poti incepe sa ai senzatii de greata, stari de anxietate si pot chiar sa-ti apara arsuri la nivelul pielii. In alte zone se poate observa ca muschii de pe copaci nu indica nordul, asa cum ar trebui sa o faca in mod normal.

Padurea Hoia-Baciu de langa CLuj-Napoca este locul perfect de pelerinaj pentru cei dornici de "fenomene paranormale". Chiar daca nu reusiti sa le vedeti sau sa le simtiti, povestile localnicilor pot face sa va traca fiori pe sira spinarii.

In defileul Crisului Repede, pe soseaua E60 ce leaga Oradea de Cluj Napoca, se afla Ciucea, o localitate pitoreasca recunoscuta pentru domeniul cumparat aici de poetul Octavian Goga. Proprietatea, transformata in Muzeul Memorial Octavian Goga, cuprinde un castel, cateva corpuri de cladire varuite, de culoare alba, o manastire de maici si o biserica de lemn cu hramul Nasterea Maicii Domnului, construita in 1575 (un superb monument de arhitectura taraneasca, adus de sotia poetului, Veturia Goga, din comuna Galpaia in 1939), o casa de vanatoare si renumitul mausoleu al iubirii. Acest ultim edificiu este cu siguranta principalul punct de atractie al domeniului Goga.

mausoleul iubirii octavian goga2Practic, Octavian Goga a cumparat domeniul in 1920 de la Boncza Berta, vaduva marelui poet maghiar Ady Endre. Odata ajuns proprietar, Goga incepe refacerea si restaurarea domeniului, ample lucrari avand loc intre anii 1921 si 1926. In aceasta perioada, se ridica un gard de piatra zidita al intregii incinte, avand peste un kilometru lungime si doi metri inaltime, se contruieste cunoscuta "casa de pe stanca" (considerata de Octavian Goga casa de vanatoare - asa cum arata si numele - direct pe o stanca naturala deasupra drumului) si se modifica esential castelul marindu-l, etajandu-l si schimbandu-i arhitectura, conferindu-i un stil apropiat de cel brancovenesc. Dupa moartea poetului, in 1938, soprana Veturia Goga isi dedica toate eforturile pentru constructia "Mausoleului iubirii", locul de veci al lui Octavian Goga si, ulterior, al domniei sale.

mausoleul iubirii octavian goga1Monumentul funerar s-a realizat prin stradaniile extraordinare ale Veturiei Goga, care noteaza intr-un jurnal: "In primavara anului 1938 ne plimbam prin gradina cand, dupa o hotarare definitiva, am desemnat locul unde sa ridicam mormantul. Astfel ii cunosteam dorinta". De altfel, in testamentul redactat in mai 1936, cu exact doi ani inaintea mortii sale, Goga afirma: "... Doresc sa fiu ingropat la Ciucea, daca nevasta mea va putea sa faca o cripta, unde sa se aseze si ea spre odihna de veci, dupa o viata plina de goana si de chinuri in slujba altora...".  Interesant este faptul ca "Mausoleul Iubirii" evidentiaza cel mai bine dragostea pe care Veturia o purta poetului. Practic, constructia monumentului a durat 20 de ani, timp in care sotia lui Octavian Goga a realizat cu mainile sale placarea cu mozaic a impunatorului edificiu. "Douazeci de ani am lucrat la acest mozaic si eram intr-o lupta continua... Luam mainile de pe lucru si cadeam in disperare si oboseala. Imi spuneam: <Mi-am luat o insarcinare si trebuie sa o duc pana la capat>... Nu doresc altceva decat, facandu-mi datoria aici, sa trec si eu impacata, dincolo, in somnul cel mare...", marturisea Veturia Goga.

mausoleul iubirii octavian gogaMausoleul a fost inaugurat oficial in 1958, cand ramasitele pamantesti ale lui Octavian Goga au fost mutate din mormantul provizoriu in sarcofagul edificiului. Monumentul funerar,  impresionant prin marime, stil si frumusete, este astazi loc de odihna vesnica pentru cei doi soti. Mesajul care te intampina pe peretele frontal al "Mausoleului Iubirii", scris cu mozaic de Veturia Goga, este reprezentat de o strofa din poemul lui Goga "Din larg":

"Jur-imprejur e largul care canta,

E soare-n cer, e sarbatoare sfanta

Si-n vreme ce mi-a amutit pamantul

Fiorul pacii-n suflet mi se lasa

Eternitati imi flutura vesmantul

Simt Dumnezeu cum ma primeste-n casa."

Sunt momente in care nu mai stii ce sa faci pentru a iesi din cotidian, mai ales ca bat la usa cele doua zile de week-end. Simti nevoia sa iesi in natura, insa nu prea ai chef sau pur si simplu nu poti sa pleci foarte departe de Bucuresti. Intr-un asemenea moment, am incercat sa gasesc pe internet un loc care sa-mi ofere macar cateva ore de buna dispozitie fara prea mari eforturi. Am identificat Aventura Parc, un spatiu de recreere amenajat in padurea Lucianca, la o aruncatura de bat de Capitala.

aventura-parc2Urmand indicatiile de pe site-ul de prezentare, am plecat cu familia catre acest parc de aventuri in natura. Se ajunge foarte usor, mergand pe ruta Mogosoaia, Buftea, Crevedia. La 4 kilometri de aceasta ultima localitate, pe dreapta vei observa un indicator care te invita la distractie. Ce poti face mai exact aici?...

aventura-parc1Escalada in copaci, minigolf, ping pong, sport in natura depasind obstacole, parcurs rutier pentru copii, castele gonflabile, piscina, complex de joaca si o terasa. Deschis inca din 2006, Aventura Parc poate fi un loc ideal de recreere, mai ales pentru cei pasionati de escalada.

aventura-parcNiciun membru al familiei nu prea va avea timp sa se plictiseasca, chiar daca - din pacate, parcul este deficitar in ceea ce priveste jucariile si jocurile pentru copii. Spre exemplu, aproape toate masinutele cu pedale din parcursul rutier sunt uzate sau chiar stricate. Ceea ce nu este tocmai in regula.

aventura-parc3Chiar si asa, Aventura Parc nu trebuie ratat pentru ca atractia principala o constituie, cu siguranta, escalada in copaci. Sunt construite 3 parcursuri de escalada, doua pentru adulti/copii peste 8 ani si 1m20 si unul pentru copii mai mici.

aventura-parc5Traseele au grad progresiv de dificultate, usor pentru traseul galben si mediu, mediu spre dificil, pentru traseele verde si respectiv, albastru. Obligatoriu toti participantii urmeaza un instructaj in care invata sa utilizeze echipamentul de protectie. Intrarea costa 40 de lei pentru adulti si 25 de lei pentru copii. Aceasta taxa va permite accesul la oricare dintre atractiile parcului.

aventura-parc4

Recunoscut ca zona de agrement cautata de turisti, mai ales pe perioada verii, Lacul Cincis ascunde legende si povesti spuse de localnici cu patima. Misterios si pitoresc, acest lac de acumulare te cucereste iremediabil. Am fost in mai multe randuri aici, atras de linistea pe care o confera locul si de senzatia de implinire. Cuvintele pot exprima cu greu senzatiile si sentimentele care-ti vor bucura sufletul. Fie ca vrei sa te scalzi si sa te bronzezi, fie ca vrei sa pescuiesti (in toamna lui 2008 un pescar a reusit sa prinda un adevarat monstru - un crap de aproape 50 de kilograme) sau - pur si simplu - sa lenevesti in natura, Lacul Cincis este un loc ideal.

lacul cincis1

Il gasesti la vreo 10 kilometri de Hunedoara, pitit in Muntii Poiana Rusca. Este inconjurat de o sumedenie de case de vacanta si pensiuni. Lacul Cincis este amenajat pe amplasamentul satului Cincis, din anul 1962, cand au fost stramutate de aici peste 800 de familii. Satul Cincis dateaza din jurul anului 1300, numele asezarii fiind, se pare, dat de cei cinci insi care au intemeiat satul, facandu-si aici cinci case. Exista o istorioara care spune ca cei cinci intemeietori (bunicul, fiul si trei nepoti) erau luptatori viteji, care l-au salvat pe imparatul lor din prinsoarea turcilor, intr-o lupta data la locul numit astazi Poiana Turcului. Drept urmare, ei au primit ca rasplata plaiul Cincis.

lacul cincis

Faptul ca apele lacului de acumulare au inghitit satul Cincis, doua biserici - dintre care una atestata documentar in 1360 - si cimitirele asezamantului au dat nastere unor legende despre furia spiritelor celor morti care bantuie locul. Aceste istorioare spuse de localnici au facut ca Lacul Cincis sa capete si supranumele de "Lacul blestemat". Ziarele au vorbit in mai multe randuri despre aceste legende. Cotidianul "Libertatea" a publicat un amplu reportaj despre "Lacul blestemat", aducand in prim plan istorisirile localnicilor.

<"Oile nu se apropiau de lac, iar in miez de noapte se vedeau, uneori, spiritele celor morti care bantuiau pe suprafata apei. Nu mai vorbesc despre furtuni iscate din senin in mijlocul lacului. Era clar pentru toata lumea ca Lacul Cincis e blestemat", povesteste Ionel Craznic, un localnic. Anii au inceput sa se astearna incet-incet peste lac. In perioade de seceta, nivelul apei incepea sa scada, iar turla uneia dintre bisericile aflate la 25 de metri sub apa iesea la suprafata. Oricine trecea atunci prin zona isi facea cruce si se indeparta grabit. "Nu puteai sa vezi asa ceva fara sa te cutremuri. Satenii veneau pe malul lacului si isi plangeau mortii ingropati in cimitirele acoperite de ape. Si blestemau", isi aminteste Costin Marcus, un om al satului. Au urmat apoi alte intamplari care au generat legende. "Aproape in fiecare an cineva se ineca, dar cadavrul nu mai iesea niciodata la suprafata. Prin anii '70 s-a inecat un fotbalist, iar autoritatile de atunci au facut eforturi disperate sa-i recupereze cadavrul. Scafandrii care coborau pe fundul lacului ieseau la suprafata ingroziti. Povesteau despre serpi si despre faptul ca era intuneric bezna. Unul dintre ei a ajuns in zona unde se aflau cimitirele, a iesit la suprafata si nu a mai scos un cuvant. A stat internat la spitalul de nebuni aproape un an", ne-a spus Ionel Craznic.> - Libertatea

Castelul Iulia Hasdeu se afla in Campina si este foarte usor de gasit urmand indicatoarele care te indruma la tot pasul catre acest monument al dragostei parintesti, supranumit si "templul metafizic" al lui Hasdeu. Cladirea te intampina cu un aer misterios si bizar. Ascultand povestea care se ascunde dincolo de zidurile acestui castel, te vei simti invaluit intr-o senzatie ciudata, de nedefinit. "Aici in fiecare loc materia spune ceva", scria Ion Luca Caragiale despre Castelul Iulia Hasdeu.

castelul iulia hasdeu5Cunoscutul savant si scriitor, Bogdan Petriceicu Hasdeu, a construit acest edificiu ca un cadou pentru fiica sa Iulia Hasdeu, care s-a stins de timpuriu, la varsta de 18 ani, de tuberculoza. Macinat de suferinta si durerea pierderii unicului sau copil, B. P. Hasdeu se dedica din 1888, anul in care tanara moare, spiritismului ca unic mod de a se consola si de a experimenta comunicarea cu lumea de dincolo.

castelul iulia hasdeu4De altfel, Castelul Iulia Hasdeu este recunoscut ca locul in care savantul organiza permanent sedinte de spiritism intr-o camera special amenajata, denumita "Camera obscura". Aceste momente in care B. P. Hasdeu intra in contact cu spiritul fiicei sale au conferit Castelului Iulia Hasdeu o aura legendara si au pus uneori monumentului pecetea unui loc straniu.

castelul iulia hasdeu3Iulia Hasdeu era un copil precoce, tanara scriind poezii, proza si teatru in limbile romana si franceza. Opera sa a fost publicata postum, prin grija parintelui ei la editura pariziana "Hachette". De la moartea copilei, B. P. Hasdeu a consacrat un adevarat cult fiicei sale. A construit intre ani 1888 si 1891 primul templu pentru Iulia, in cavoul din cimitirul "Bellu" din Bucuresti.

castelul iulia hasdeu7

Intre 1894 si 1896, savantul a inaltat Castelul Iulia Hasdeu, dupa planuri desenate de el insusi (conform marturiilor documentare primul plan al castelului a fost desenat in 1893), inspirate, dupa cum ne asigura, de spiritul nemuritor al copilei. Manuscrisele arata ca planul initial al castelului era altfel conceput, asemanandu-se cu cel al unei catedrale. Treptat a fost modificat pana la forma finala: trei turnuri de piatra, crenelate, cel mijloc fiind domul care adaposteste "templul". Acest turn gazduieste o statuie din lemn care-l infatiseaza pe Iisus, o creatie absolut uluitoare. Ion Luca Caragiale scria in articolul "O vizita la Castelul Iulia Hasdeu", publicat in "Epoca" din 1896: "In rand cu galeria, deasupra stalpului pe care se reazima scarile, este un pod sustinut de stalpi subtiri de fier; deasupra acestui pod sta sub domul albastru statuia Mantuitorului, odata si jumatate marimea naturala. Statuia este de lemn, si colorata, dupa stilul evului mediu, este o opera de rara frumusete a sculptorului Casciani din Paris".

castelul iulia hasdeu6In prezent, Castelul Iulia Hasdeu gazduieste practic muzeul memorial al lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, care a trait aici ultimii zece ani din viata sa. Vizitatorii pot admira numeroase obiecte ce au apartinut familiei Hasdeu, cum ar fi tablouri, statui, icoane, ceasuri, mobilier, carti, manuscrise,  etc.  De asemenea, muzeul pastreaza jurnalul Iuliei Hasdeu, calimara sa si un caiet de aritmetica. Tot in camera dedicata tinerei, intr-o vitrina este asezata papusa Iuliei, cu cap de portelan. castelul iulia hasdeu1

Pe domeniul Castelului Iuliu Hasdeu se afla un parc vast, unde pot fi admirate cateva sculpturi foarte interesante.

castelul iulia hasdeu2Ceea ce mi s-a parut deosebit de interesant au fost audioghidurile (vezi foto mai jos) pe care vizitatori le primesc la intrare. Tehnologie de ultima ora! 🙂 Aceste aparate te insotesc pe tot parcusul vizitei, povestindu-ti, in limba romana sau engleza, tot ceea ce trebuie sa stii despre Castelul Iulia Hasdeu. Toate obiectele din muzeu poarta un numar, pe care trebuie sa-l tastezi pe audioghid pentru a afla detalii despre el.

castelul iulia hasdeu

Daca ajungi in Delta Dunarii, este pacat si aproape ca nu are farmec daca nu acostezi si la Sulina. Dupa cum se lauda oamenii locului, Sulina este unicul oras al Deltei cu functie de port la Marea Neagra. Aici o sa gasesti un oras micut, dar cochet si curat. Si, mai ales, un port agitat.

oras2

La Sulina ai sansa sa faci baie in cea mai curata mare, dar si cea mai dulce! E neagra cu adevarat, asa cum ar fi normal, dupa denumire! 🙂 Pe plaja ai parte de liniste si salbaticie in cel mai frumos sens. Nisip fin, cateva sezlonguri, 2-3 terase, este cam tot ce gasesti pe plaja de la Sulina. Si multe corturi.

mareFaleza si farul sunt musai de vizitat, locuri pitoresti si pline de farmec. Casele de la faleza au fost renovate aproape in totalitate, fiind una dintre cerintele primariei ca macar fatata sa arate bine. Ce m-a frapat cu adevarat a fost curatenia desavarsita. Aproape impresionant pentru Romania! Catedrala din Sulina, un obiectiv sfant plin de istorie nu trebuie ratata.

biserica1La Cimitirul Maritim din Sulina, mormintele spun povesti

Cimitirul Maritim din Sulina sau "Cimitirul Viu", cum ii mai spun localnicii, este singura bucata de pamant din lume in care sunt ingropati la un loc credinciosi ai celor trei mari religii: crestini, musulmani si evrei. Alaturi de multitudinea de pietre funerare, monumente si cruci uitate de timp, captivante sunt inscriptiile care dezvaluie legende si povestioare care te vor cuceri.

cimitir3

Printre morminte de ofiteri si comandanti din Marina Regala Romana poate fi gasit mormantul Printesei Ecaterina Moruzi, nepoata Voievodului moldovean Ioan Sturza, a carei viata incepe la Constantinopole si se incheie la 57 de ani, in cimitirul Sulinei. Tot aici se afla "Mormantul Piratului" - singurul mormant de pirat din Europa, si "Romeo si Julieta" - doua morminte identice, in forma de cruce care spun povestea sfarsitului dramatic al ofiterului William Webster si al logodnicei sale Margaret Ann Princle, disparuti in 1868 in naufragiul navei Adalia.

cimitir2

Casa Domneasca de la Brebu este un ansamblu arhitectonic ctitorit de Matei Basarab si desavarsit de Constantin Brancoveanu, care pune in valoare arhitectura secolului al XVII-lea. Acest obiectiv turistic de o insemnatate istorica extraordinara se afla in comuna Brebu, la 3 kilometri de Campina. Aici, vizitatorii pot vedea biserica, casele domnesti, turnul, cetatea si o expozitie de istorie si arta feudala.

casa domneasca brebu5

Complexul de la Brebu este asemanator palatelor brancovenesti ce au avut nu numai rosturi gospodaresti, cu pridvoare pentru odihna, ci si rosturi militare. Zidurile inconjuratoare au fost totodata si ziduri de aparare cu metereze de tragere si poduri de straja.

casa domneasca brebu2

Constructia bisericii a fost inceputa la 27 iunie 1650 in timpul domniei lui Matei Basarab (1632 - 1654) si continuata de Constantin Brancoveanu din anul 1689, dupa cum se mentioneaza pe zidul ce desparte naosul de pronaos. Locasul sfant este cu adevarat impresionant, avand pe interior niste picturi care te lasa pur si simplu cu gura cascata.

casa domneasca brebu1

Casele domnesti au forma unui dreptunghi cu fatada de 40 m lungime, pe o profunzime de 16 m cu ziduri groase special construite pentru a rezista unui asediu al cetatii. Dinspre lac, constructia are 5 incaperi mari ce comunica intre ele, avand la capat o sala mare cu iesiri in curtea interiora, pe un larg pridvor cu patru arcade la fatada interiora a cladirii. Sub incaperea de la intrarea din curte, o usa dubla de stejar masiv duce in marile pivnite ale acestei constructii.

casa domneasca brebu

Intrarea in incinta complexului se face pe sub o clopotnita, care a avut si rolul de post de observatie si mijloc de aparare. Clopotnita este o constructie masiva din caramida aparenta, de o executie ireprosabila, formata din patru nivele, totalizand inaltimea de 27 metri. Interesant este faptul ca acest remarcabil monument din secolul al XVII-lea a fost dupa 1863, pe rand, loc de recreatie a elevelor de la Azilul "Elena Doamna", sanatoriu si azil de batrani.

Colectie autentica de obiecte originale rare si de arta feudala

In spatiul "Casei Domnesti de la Brebu" este organizata si o expozitie de istorie si arta feudala. Sunt prezentate exponate care atesta dezvoltarea agriculturii, mestesugurilor si comertului in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, precum si inflorirea economica a Tarii Romanesti in aceasta epoca. In cadrul expozitiei, doua sali sunt rezervate dezvoltarii culturii, artei tipografice care cunoaste o dezvoltare impresionanta in timpul celor doi domnitori ce au sprijinit tiparirea de carti.

casa domneasca brebu3

Sunt expuse si cateva carti vechi romanesti: "Pravila de la Govora" din anul 1640 si "Indreptarea Legii", tiparita la Targoviste in anul 1652, considerate carti de capatai pentru efortul de intocmire a unui sistem legislativ autohton, "Biblia de la Bucuresti" din anul 1688 - monument de limba literara romaneasca, sau carti realizate de mitropolitul Dosoftei si Antim Ivireanul la Snagov. Colectia mai cuprinde piese deosebite de arta plastica si arta decorativa: icoane vechi, vesminte, costume boieresti din catifea cu fir de aur si argint, podoabe si bijuterii de epoca.

casa domneasca brebu4

Atunci cand am vizitat-o prima data, am avut senzatia ca Cetatea Neamt vorbeste cel mai bine despre iscusinta, darzenia, vitejia si semetia Moldovei lui Stefan cel Mare. Cocotata aproape de varful cel mai inalt al Culmii Plesului, aceasta fortareata apara Moldova de invadatorii veniti de peste munte, din Transilvania.

cetatea-neamt2

Situata in partea de nord-est a judetului Neamt, la aproximativ 46 de km de Piatra Neamt si in imediata apropiere a orasului Targu Neamt, Cetatea Neamt este pratic un monument medieval exceptional, care si-a pastrat peste ani maretia.

cetatea-neamt
Construita in timpul lui Petru I Musat (1375-1391), prima atestare documentara a cetatii dateaza din 1395. Perioada de glorie a edificiului este in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504), care, intelegand rolul fortificatiilor pentru cresterea capacitatii de aparare, a intarit cetatile deja existente si a construit altele noi, Moldova fiind strajuita de un puternic sistem defensiv format din Cetatile Neamt, Suceava, Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Alba si Chilia.

cetatea-neamt6

Istoria vorbeste de numeroase episoade de vitejie legate de aceasta fortareata, care a rezistat, in anul 1395, sub domnia lui Stefan Musat, atacului trupelor regelui maghiar Sigismund de Luxemburg, a respins in anul 1476, sub domnia lui Stefan cel Mare, atacul lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, si a uimit de-a dreptul in 1691, cand plaiesii au tinut piept patru zile asediului armatei polone conduse de regele Ioan Sobieski.
cetatea-neamt4
Vazuta de departe, Cetatea Neamt iti dezvaluie amplasamentul natural ideal ales pentru constructia sa, care-i asigura mari posibilitati de aparare. Pozitia strategica ii conferea practic puterea de a rezista in bataliile purtate de moldoveni cu turcii sau maghiarii. Remarcabila este si calea de acces in cetate, reprezentata de un pod arcuit, sprijinit pe 11 piloni de piatra de forma prismatica.

cetatea-neamt1
In perioada 2007 - 2009, Cetatea Neamt a fost inchisa pentru publicul larg, intrand intr-un amplu proces de reabilitare, realizat cu fonduri europene. Lucrarile intreprinse i-au conferit practic o noua postura, acum cetatea fiind transformata intr-un muzeu cu 21 de spatii expozitionale. Vizitatorii pot vedea, de la inceputul lunii iulie 2009, sala de sfat si judecata, sala armelor, sala de provizii, bucataria cetatii, camera parcalabului, camere de locuit, paraclisul „Sf. Nicolae“, camera domnitelor, inchisoarea, „Neagra temnita“, monetaria sau iesirea secreta in caz de primejdii. Practic, aceste ultime investitii i-au asigurat Cetatii Neamt titlul de obiectiv turistic, conform normelor Uniunii Europene. 🙂

cetatea-neamt3

La ultima mea vizita acolo, undeva in primavara anului 2007, fortareata vorbea despre vremurile de mult apuse numai prin zidurile sale semete si prin cele cateva placute pe care erau inscriptionate informatii anemice.