La 80 km de Sibiu, in inima vie a Transilvaniei, se afla Biertan resedinta comunei cu acelasi nume. Inconjurat de un peisaj natural fascinant, satul merita vizitat, nu doar pentru a admira ceea ce a creeat natura in zona, ci si pentru a vedea de ceea ce au fost in stare constructorii iscusiti ai Evului Mediu prin zona transilvana. Opera acestora a ramas pastrata in cele mai bune conditii la Biertan, protejata de dealurile verzi si padurea care inconjoara asezarea.
Atestat documentar inca din 1224 in Diploma Ardeleana, Biertanul este una dintre primele asezari germane de sasi din Ardeal. Inca din primele clipe ale existentei sale si-a dorit suprematia in zona, de aceea a intrat intr-o cursa cu Mediasul si cu Mosna pentru a se remarca in vederea obtinerii pozitiei de centru adminstrativ a zonei denumite la acea vreme „Doua scaune”. Bineinteles, aceasta pozitie nu putea fi obtinuta fara o investitie masiva intr-o constructie sacra, ornamentala, dar si functionala, astfel incât sa ofere toate elementele necesare unei bune desfasurari a activitatilor presupuse de calitatea de centru administrativ.
In 1397 Biertanul este atestat documentar ca cetate, care avea o organizare urbanistica specifica asezarilor sasesti, cu siruri de case dispuse in jurul unei piete centrale, deasupra careia troneaza o impunatoare biserica cetate care reuseste o combinatie unica si de efect intre stilul gotic si cel al Renasterii. Fiind o cetate, biserica are si trei ziduri de aparare cu turnuri si bastioane specifice perioadei medievale. Ceea ce poate fi admirat acum de ochiul curios al vizitatorului este a doua biserica, construita intre 1486 si 1524.
Dupa constructia noii biserici, Biertanul devine o asezare influenta in zona, fiind, timp de aproape 300 de ani, intre 1572 si 1867, sediul episcopatului sasesc, ceea ce a favorizat construirea uneia dintre cele mai puternice cetati taranesti din Transilvania in jurul bisericii deja fortificate. Desi a pierdut autoritatea administrativa in favoarea Mediasului, Biertanul obtine superioritatea si recunoasterea prin importanta religioasa care i s-a atribuit.
Satul are un aer special, iar vizitarea lui, in special a bisericii fortificate este o calatorie in timp foarte interesanta. Istoria si simtul estetic al vremurilor trecute pot fi simtite inca in toate ungherele cladirilor care strajuiesc locurile de aproape un mileniu.
Atunci cand am vizitat-o prima data, am avut senzatia ca Cetatea Neamt vorbeste cel mai bine despre iscusinta, darzenia, vitejia si semetia Moldovei lui Stefan cel Mare. Cocotata aproape de varful cel mai inalt al Culmii Plesului, aceasta fortareata apara Moldova de invadatorii veniti de peste munte, din Transilvania.
Situata in partea de nord-est a judetului Neamt, la aproximativ 46 de km de Piatra Neamt si in imediata apropiere a orasului Targu Neamt, Cetatea Neamt este pratic un monument medieval exceptional, care si-a pastrat peste ani maretia.
Construita in timpul lui Petru I Musat (1375-1391), prima atestare documentara a cetatii dateaza din 1395. Perioada de glorie a edificiului este in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504), care, intelegand rolul fortificatiilor pentru cresterea capacitatii de aparare, a intarit cetatile deja existente si a construit altele noi, Moldova fiind strajuita de un puternic sistem defensiv format din Cetatile Neamt, Suceava, Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Alba si Chilia.
Istoria vorbeste de numeroase episoade de vitejie legate de aceasta fortareata, care a rezistat, in anul 1395, sub domnia lui Stefan Musat, atacului trupelor regelui maghiar Sigismund de Luxemburg, a respins in anul 1476, sub domnia lui Stefan cel Mare, atacul lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, si a uimit de-a dreptul in 1691, cand plaiesii au tinut piept patru zile asediului armatei polone conduse de regele Ioan Sobieski.
Vazuta de departe, Cetatea Neamt iti dezvaluie amplasamentul natural ideal ales pentru constructia sa, care-i asigura mari posibilitati de aparare. Pozitia strategica ii conferea practic puterea de a rezista in bataliile purtate de moldoveni cu turcii sau maghiarii. Remarcabila este si calea de acces in cetate, reprezentata de un pod arcuit, sprijinit pe 11 piloni de piatra de forma prismatica.
In perioada 2007 - 2009, Cetatea Neamt a fost inchisa pentru publicul larg, intrand intr-un amplu proces de reabilitare, realizat cu fonduri europene. Lucrarile intreprinse i-au conferit practic o noua postura, acum cetatea fiind transformata intr-un muzeu cu 21 de spatii expozitionale. Vizitatorii pot vedea, de la inceputul lunii iulie 2009, sala de sfat si judecata, sala armelor, sala de provizii, bucataria cetatii, camera parcalabului, camere de locuit, paraclisul „Sf. Nicolae“, camera domnitelor, inchisoarea, „Neagra temnita“, monetaria sau iesirea secreta in caz de primejdii. Practic, aceste ultime investitii i-au asigurat Cetatii Neamt titlul de obiectiv turistic, conform normelor Uniunii Europene. 🙂
La ultima mea vizita acolo, undeva in primavara anului 2007, fortareata vorbea despre vremurile de mult apuse numai prin zidurile sale semete si prin cele cateva placute pe care erau inscriptionate informatii anemice.