Archive for the ‘Castele si palate’ category

Castelul Csernovics si misterul celei de-a 100-a camere

June 16th, 2012

Istoria castelului din  Macea incepe in jurul anului 1724, odata cu acordarea de catre Imperiul Austriac titlului nobiliar unei familii sarbe, Csernovics. Cum titlul nu reprezenta doar cinste si onoare familia proaspat intrata in cercul select al nobilimii autriece primeste si o serie de proprietati, printre care si Macea. Ca orice familie de nobili care se respecta, cei din clanul Csernovics au inceput constructia unui castel pe care, probabil dupa deliberari aprinse si sedinte interminabile de familie, au decis sa-l amplaseze la Macea, astazi comuna in judetul Arad.

foto: DOW MEDIA

Constructia incepe cu avant, dar pana la moartea lui Mihai, capul familiei Csernovics in 1745, doar aripa de est este finalizata si amenajata pentru a fi locuibila. Dupa moartea lui Mihai, castelul ajunge in proprietatea sotiei sale Ana care nu continua constructia. Dupa Ana, proprietar al castelului devina un alt descendent al familiei Pavel Csernovics, care continua amenajarea resedintei. Este ajutat si de fiul sau  Petru, care ii va da castelului un aer exotic dupa  intoarcerea dintr-o calatorie, pare-se initatica, in Orientul Apropiat. Printre elementele exotice care isi fac aparitia odata cu intoarcerea lui Petru prin gradina si parcul domeniului puteau fi observati arborii de Ginko Biloba. Cu toata contributia sa la exotismul gradinilor domeniului, se spune ca Petru, un imaptimit al jocurilor de noroc, asa cum ii sta bine oricarui fiu de nobil, a reusit performanta de a pierde castelul de la Macea la un joc de carti. Astfel  domeniul iese din proprietatea familiei Csernovics.

Urmatorii care se vor bucura de domeniul Macea sunt cei din familia Nagy Karolyi. Acestia se ocupe de construirea unei noi aripi si a turnului inalt de 30 de metri.  Familia Karolyi se va ocupa si de extinderea parcului prin  plantarea de copaci pe heectare intregi. Dupa o serie de lucrari facute la castel si domeniu, familia Karolyi decide sa se retraga la Budapesta, iar proprietar devina Adam Iancu dn Curtici, care va pastra domeniul pana la nationalizarea din 1948. Va avea mai multe destinaatii ca azil pentru orbi, orfelinat si chiar sediul Cooperativei Agricole. In 1991, domeniul va fi inchiriat Universitatii de Vest “Vasile Goldis”, institutie care il va si achizitiona.

Din punct de vedere arhitectural se pot distinge mai multe stiluri, fiecare dintre proprietari lasandu-si amprenta. Se pot distinge elemente de baroc tarziu dar si forme de inspiratie bizantina si chiar gotica. Nu lipsesc nici elementele moderne, prezente in aripa noua construita de familia Karolyi.

Istoria si arhitectura castlului de la Macea sunt completate de o legenda. Se spune ca in castel exissta o a 100-a camera care nu a fost inca descoperita, iar  ca in acea camera s-ar afla si ar canta la pian insusi groful Karolyi. Localnicii spun ca la miezul noptii se aude sunetul unui pian din camera misterioasa.

Domeniul de la Macea merita vizitat atat pentru a descoperi castelul, cat si parcul botanic de o diversitate extraordinara.

foto: DOW MEDIA

“Mausoleul iubirii”, marturia dragostei dintre poetul Octavian Goga si sotia sa

August 24th, 2009

In defileul Crisului Repede, pe soseaua E60 ce leaga Oradea de Cluj Napoca, se afla Ciucea, o localitate pitoreasca recunoscuta pentru domeniul cumparat aici de poetul Octavian Goga. Proprietatea, transformata in Muzeul Memorial Octavian Goga, cuprinde un castel, cateva corpuri de cladire varuite, de culoare alba, o manastire de maici si o biserica de lemn cu hramul Nasterea Maicii Domnului, construita in 1575 (un superb monument de arhitectura taraneasca, adus de sotia poetului, Veturia Goga, din comuna Galpaia in 1939), o casa de vanatoare si renumitul mausoleu al iubirii. Acest ultim edificiu este cu siguranta principalul punct de atractie al domeniului Goga.

mausoleul iubirii octavian goga2Practic, Octavian Goga a cumparat domeniul in 1920 de la Boncza Berta, vaduva marelui poet maghiar Ady Endre. Odata ajuns proprietar, Goga incepe refacerea si restaurarea domeniului, ample lucrari avand loc intre anii 1921 si 1926. In aceasta perioada, se ridica un gard de piatra zidita al intregii incinte, avand peste un kilometru lungime si doi metri inaltime, se contruieste cunoscuta “casa de pe stanca” (considerata de Octavian Goga casa de vanatoare – asa cum arata si numele – direct pe o stanca naturala deasupra drumului) si se modifica esential castelul marindu-l, etajandu-l si schimbandu-i arhitectura, conferindu-i un stil apropiat de cel brancovenesc. Dupa moartea poetului, in 1938, soprana Veturia Goga isi dedica toate eforturile pentru constructia “Mausoleului iubirii“, locul de veci al lui Octavian Goga si, ulterior, al domniei sale.

mausoleul iubirii octavian goga1Monumentul funerar s-a realizat prin stradaniile extraordinare ale Veturiei Goga, care noteaza intr-un jurnal: “In primavara anului 1938 ne plimbam prin gradina cand, dupa o hotarare definitiva, am desemnat locul unde sa ridicam mormantul. Astfel ii cunosteam dorinta”. De altfel, in testamentul redactat in mai 1936, cu exact doi ani inaintea mortii sale, Goga afirma: “… Doresc sa fiu ingropat la Ciucea, daca nevasta mea va putea sa faca o cripta, unde sa se aseze si ea spre odihna de veci, dupa o viata plina de goana si de chinuri in slujba altora…”.  Interesant este faptul ca “Mausoleul Iubirii” evidentiaza cel mai bine dragostea pe care Veturia o purta poetului. Practic, constructia monumentului a durat 20 de ani, timp in care sotia lui Octavian Goga a realizat cu mainile sale placarea cu mozaic a impunatorului edificiu. “Douazeci de ani am lucrat la acest mozaic si eram intr-o lupta continua… Luam mainile de pe lucru si cadeam in disperare si oboseala. Imi spuneam: <Mi-am luat o insarcinare si trebuie sa o duc pana la capat>… Nu doresc altceva decat, facandu-mi datoria aici, sa trec si eu impacata, dincolo, in somnul cel mare…”, marturisea Veturia Goga.

mausoleul iubirii octavian gogaMausoleul a fost inaugurat oficial in 1958, cand ramasitele pamantesti ale lui Octavian Goga au fost mutate din mormantul provizoriu in sarcofagul edificiului. Monumentul funerar,  impresionant prin marime, stil si frumusete, este astazi loc de odihna vesnica pentru cei doi soti. Mesajul care te intampina pe peretele frontal al “Mausoleului Iubirii“, scris cu mozaic de Veturia Goga, este reprezentat de o strofa din poemul lui Goga “Din larg”:

“Jur-imprejur e largul care canta,

E soare-n cer, e sarbatoare sfanta

Si-n vreme ce mi-a amutit pamantul

Fiorul pacii-n suflet mi se lasa

Eternitati imi flutura vesmantul

Simt Dumnezeu cum ma primeste-n casa.”

Castelul Iulia Hasdeu, un univers pentru spiritul unei tinere poete

August 14th, 2009

Castelul Iulia Hasdeu se afla in Campina si este foarte usor de gasit urmand indicatoarele care te indruma la tot pasul catre acest monument al dragostei parintesti, supranumit si “templul metafizic” al lui Hasdeu. Cladirea te intampina cu un aer misterios si bizar. Ascultand povestea care se ascunde dincolo de zidurile acestui castel, te vei simti invaluit intr-o senzatie ciudata, de nedefinit. “Aici in fiecare loc materia spune ceva”, scria Ion Luca Caragiale despre Castelul Iulia Hasdeu.

castelul iulia hasdeu5Cunoscutul savant si scriitor, Bogdan Petriceicu Hasdeu, a construit acest edificiu ca un cadou pentru fiica sa Iulia Hasdeu, care s-a stins de timpuriu, la varsta de 18 ani, de tuberculoza. Macinat de suferinta si durerea pierderii unicului sau copil, B. P. Hasdeu se dedica din 1888, anul in care tanara moare, spiritismului ca unic mod de a se consola si de a experimenta comunicarea cu lumea de dincolo.

castelul iulia hasdeu4De altfel, Castelul Iulia Hasdeu este recunoscut ca locul in care savantul organiza permanent sedinte de spiritism intr-o camera special amenajata, denumita “Camera obscura”. Aceste momente in care B. P. Hasdeu intra in contact cu spiritul fiicei sale au conferit Castelului Iulia Hasdeu o aura legendara si au pus uneori monumentului pecetea unui loc straniu.

castelul iulia hasdeu3Iulia Hasdeu era un copil precoce, tanara scriind poezii, proza si teatru in limbile romana si franceza. Opera sa a fost publicata postum, prin grija parintelui ei la editura pariziana “Hachette”. De la moartea copilei, B. P. Hasdeu a consacrat un adevarat cult fiicei sale. A construit intre ani 1888 si 1891 primul templu pentru Iulia, in cavoul din cimitirul “Bellu” din Bucuresti.

castelul iulia hasdeu7

Intre 1894 si 1896, savantul a inaltat Castelul Iulia Hasdeu, dupa planuri desenate de el insusi (conform marturiilor documentare primul plan al castelului a fost desenat in 1893), inspirate, dupa cum ne asigura, de spiritul nemuritor al copilei. Manuscrisele arata ca planul initial al castelului era altfel conceput, asemanandu-se cu cel al unei catedrale. Treptat a fost modificat pana la forma finala: trei turnuri de piatra, crenelate, cel mijloc fiind domul care adaposteste “templul”. Acest turn gazduieste o statuie din lemn care-l infatiseaza pe Iisus, o creatie absolut uluitoare. Ion Luca Caragiale scria in articolul “O vizita la Castelul Iulia Hasdeu“, publicat in “Epoca” din 1896: “In rand cu galeria, deasupra stalpului pe care se reazima scarile, este un pod sustinut de stalpi subtiri de fier; deasupra acestui pod sta sub domul albastru statuia Mantuitorului, odata si jumatate marimea naturala. Statuia este de lemn, si colorata, dupa stilul evului mediu, este o opera de rara frumusete a sculptorului Casciani din Paris”.

castelul iulia hasdeu6In prezent, Castelul Iulia Hasdeu gazduieste practic muzeul memorial al lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, care a trait aici ultimii zece ani din viata sa. Vizitatorii pot admira numeroase obiecte ce au apartinut familiei Hasdeu, cum ar fi tablouri, statui, icoane, ceasuri, mobilier, carti, manuscrise,  etc.  De asemenea, muzeul pastreaza jurnalul Iuliei Hasdeu, calimara sa si un caiet de aritmetica. Tot in camera dedicata tinerei, intr-o vitrina este asezata papusa Iuliei, cu cap de portelan. castelul iulia hasdeu1

Pe domeniul Castelului Iuliu Hasdeu se afla un parc vast, unde pot fi admirate cateva sculpturi foarte interesante.

castelul iulia hasdeu2Ceea ce mi s-a parut deosebit de interesant au fost audioghidurile (vezi foto mai jos) pe care vizitatori le primesc la intrare. Tehnologie de ultima ora! :) Aceste aparate te insotesc pe tot parcusul vizitei, povestindu-ti, in limba romana sau engleza, tot ceea ce trebuie sa stii despre Castelul Iulia Hasdeu. Toate obiectele din muzeu poarta un numar, pe care trebuie sa-l tastezi pe audioghid pentru a afla detalii despre el.

castelul iulia hasdeu

Casa Domneasca de la Brebu, mostenire de la Matei Basarab si Constantin Brancoveanu

August 12th, 2009

Casa Domneasca de la Brebu este un ansamblu arhitectonic ctitorit de Matei Basarab si desavarsit de Constantin Brancoveanu, care pune in valoare arhitectura secolului al XVII-lea. Acest obiectiv turistic de o insemnatate istorica extraordinara se afla in comuna Brebu, la 3 kilometri de Campina. Aici, vizitatorii pot vedea biserica, casele domnesti, turnul, cetatea si o expozitie de istorie si arta feudala.

casa domneasca brebu5

Complexul de la Brebu este asemanator palatelor brancovenesti ce au avut nu numai rosturi gospodaresti, cu pridvoare pentru odihna, ci si rosturi militare. Zidurile inconjuratoare au fost totodata si ziduri de aparare cu metereze de tragere si poduri de straja.

casa domneasca brebu2

Constructia bisericii a fost inceputa la 27 iunie 1650 in timpul domniei lui Matei Basarab (1632 – 1654) si continuata de Constantin Brancoveanu din anul 1689, dupa cum se mentioneaza pe zidul ce desparte naosul de pronaos. Locasul sfant este cu adevarat impresionant, avand pe interior niste picturi care te lasa pur si simplu cu gura cascata.

casa domneasca brebu1

Casele domnesti au forma unui dreptunghi cu fatada de 40 m lungime, pe o profunzime de 16 m cu ziduri groase special construite pentru a rezista unui asediu al cetatii. Dinspre lac, constructia are 5 incaperi mari ce comunica intre ele, avand la capat o sala mare cu iesiri in curtea interiora, pe un larg pridvor cu patru arcade la fatada interiora a cladirii. Sub incaperea de la intrarea din curte, o usa dubla de stejar masiv duce in marile pivnite ale acestei constructii.

casa domneasca brebu

Intrarea in incinta complexului se face pe sub o clopotnita, care a avut si rolul de post de observatie si mijloc de aparare. Clopotnita este o constructie masiva din caramida aparenta, de o executie ireprosabila, formata din patru nivele, totalizand inaltimea de 27 metri. Interesant este faptul ca acest remarcabil monument din secolul al XVII-lea a fost dupa 1863, pe rand, loc de recreatie a elevelor de la Azilul “Elena Doamna”, sanatoriu si azil de batrani.

Colectie autentica de obiecte originale rare si de arta feudala

In spatiul “Casei Domnesti de la Brebu” este organizata si o expozitie de istorie si arta feudala. Sunt prezentate exponate care atesta dezvoltarea agriculturii, mestesugurilor si comertului in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, precum si inflorirea economica a Tarii Romanesti in aceasta epoca. In cadrul expozitiei, doua sali sunt rezervate dezvoltarii culturii, artei tipografice care cunoaste o dezvoltare impresionanta in timpul celor doi domnitori ce au sprijinit tiparirea de carti.

casa domneasca brebu3

Sunt expuse si cateva carti vechi romanesti: “Pravila de la Govora” din anul 1640 si “Indreptarea Legii”, tiparita la Targoviste in anul 1652, considerate carti de capatai pentru efortul de intocmire a unui sistem legislativ autohton, “Biblia de la Bucuresti” din anul 1688 – monument de limba literara romaneasca, sau carti realizate de mitropolitul Dosoftei si Antim Ivireanul la Snagov. Colectia mai cuprinde piese deosebite de arta plastica si arta decorativa: icoane vechi, vesminte, costume boieresti din catifea cu fir de aur si argint, podoabe si bijuterii de epoca.

casa domneasca brebu4

Gazduire Web by SpeedHost.ro | Web Design Timisoara