In centrul Bistritei se pastreaza inca atmosfera data de centrul targurilor de ev mediu din zona transilvana, bineinteles interventiile inevitabile ale modernismului, cum ar fi asfaltul, cu gropile de rigoare care rasar pe alocuri si bordurile trotuarelor care, la un moment dat erau vedetele primelor pagini ale ziarelor din Romania secolului al XXI-lea.
In Bistrita regasim Sugalete, una dintre cele mai importante marturii ale arhitecturii urbane medievale. Ansamblul de 13 cladiri, construit in secolele XV-XVI, reprezinta specificul constructiilor renascentiste din Transilvania. Cladirile care formeaza ansamblul sunt legate intre ele prin intrari spatioase care formeaza o galerie cu 20 de bolti care se sprijina pe 21 de pilastri si au fost construite intr-o perioada de prosperitate economica a Bistritei, cand orasul a beneficiat de o serie de privilegii si inlesniri, atat financiare cat si de oranduiala. Scopul acestor cladiri a fost unul comercial, ele fiind folosite pentru a adaposti marfurile negustorilor, zona fiind in acea vreme un nod comercial important intre Transilvania si Moldova.
Pasionatii de istorie nu ar trebui sa rateze acest obiectiv atunci cand au drum prin Bistrita. Pentru a nu-l rata este bine de stiut unde se afla si anume, pe latura de nord a Pietei centrale a orasului.
De-a lungul vremurilor, Sugalatele si-au pierdut unele din elementele originale, cum ar fi pinionul de zidarie cu care se incheia partea superioara a laturii dinspre strada a imobilelor, marca specifica a arhitecturii gotice. Aceste elemente au fost demolate in secolele XVIII – XIX, iar panta de scurgere a acoperisului a fost directionata spre strada.
Imediat dupa construirea ansamblului aceasta a inceput sa fie locuit de cei mai bogate familii din oras precum Kretschmer, Eiben, Fleischer, Kesthyus sau Petermann care desfasurau activitati comerciale intense. Traditia comerciala a zonei s-a continuat si in epoca moderna, cand Sagelatele au fost ocupate de familii ca Binder, Tomae, Himberg sau Lutsch, a caror activitate principala era tot negustoria.
Datorita aceste utilizari comerciale intense, cladirile au suferit o serie de modificari de-a lungul timpului, modificari realizate pentru a raspunde nevoilor comerciale. Cu toate acestea, au reusit sa-si pastreze si in zilele noastre specificul epocii in care au fost construite.