Situata in judetul Caras-Severin, in apropiere de Anina, Pestera cu oase este locul in care a ales sa traiasca primul cel mai vechi european pe care l-au intalnit pana acum arheologii de pe continent. Descoperirea a fost facuta de catre un grup de arheologi timisoareni care, in urma unei expeditii organizate in anul 2002 au gasit intr-o galerie o mandibula umana, dupa datarea careia au reusit s-a constatat ca aceasta a ramas in locul in care a fost gasita timp de aproximativ 40.ooo de ani.
Coform datarii, mandibula a apartinut celui mai vechi om modern european, pe care cercetatorii l-au botezat Ion, nume neaos pentru stramosul nostru, iar Ion ofera, in opinia specialistilor, informatii foarte importante cu privire la evolutia speciei umane pe continentul european, mai ales poate oferi indicii despre raspandirea populatiei de homo sapiens pe teritoriul Europei.
Pe langa ramasitele pamantesti ale lui Ion, speologii au descoperit si o serie de urme si schelete ale unei specii de urs caracteristice pentru preistorie, ursul de pestera (Ursus spealeus), precum si a altor animale carnivore si ierbivore. Deoarece urmele de urs erau predominante, cercetatorii au emis teoria conform careia Pestera cu Oase era folosita de catre ursi ca adapost de hibernare in Pleistocenul tarziu.
Descoperirea a fost una de maxima importanta pentru evolutia umana, de aceea, un specialist, din cadrul unui departament de criminalistica, in urma analizei oaselor, a reusit sa reconstruiasca, prin metode specifice meseriei, trasaturile fetei unui homo sapiens care a trait in urma cu 35.000 de ani. Reconstituirea a aparut si in documentarul celor de la BBC "The Incredible Human Journey".
Cele 12 galerii ale pesterii care se intind pe aproape un hectar, aveau sa le mai dezvaluie arheologilor si speologilor si alte ramasite umane, dovezi ale omului modern. Pe langa Ion, in Pestera cu Oase s-au mai gasit oseminte umane, dar mai tinere cu 14.000 de ani fata de Ion. Descoperirile facute in pestera i-au si atras numele.
Istoria castelului din Macea incepe in jurul anului 1724, odata cu acordarea de catre Imperiul Austriac titlului nobiliar unei familii sarbe, Csernovics. Cum titlul nu reprezenta doar cinste si onoare familia proaspat intrata in cercul select al nobilimii autriece primeste si o serie de proprietati, printre care si Macea. Ca orice familie de nobili care se respecta, cei din clanul Csernovics au inceput constructia unui castel pe care, probabil dupa deliberari aprinse si sedinte interminabile de familie, au decis sa-l amplaseze la Macea, astazi comuna in judetul Arad.
foto: DOW MEDIA
Constructia incepe cu avant, dar pana la moartea lui Mihai, capul familiei Csernovics in 1745, doar aripa de est este finalizata si amenajata pentru a fi locuibila. Dupa moartea lui Mihai, castelul ajunge in proprietatea sotiei sale Ana care nu continua constructia. Dupa Ana, proprietar al castelului devina un alt descendent al familiei Pavel Csernovics, care continua amenajarea resedintei. Este ajutat si de fiul sau Petru, care ii va da castelului un aer exotic dupa intoarcerea dintr-o calatorie, pare-se initatica, in Orientul Apropiat. Printre elementele exotice care isi fac aparitia odata cu intoarcerea lui Petru prin gradina si parcul domeniului puteau fi observati arborii de Ginko Biloba. Cu toata contributia sa la exotismul gradinilor domeniului, se spune ca Petru, un imaptimit al jocurilor de noroc, asa cum ii sta bine oricarui fiu de nobil, a reusit performanta de a pierde castelul de la Macea la un joc de carti. Astfel domeniul iese din proprietatea familiei Csernovics.
Urmatorii care se vor bucura de domeniul Macea sunt cei din familia Nagy Karolyi. Acestia se ocupe de construirea unei noi aripi si a turnului inalt de 30 de metri. Familia Karolyi se va ocupa si de extinderea parcului prin plantarea de copaci pe heectare intregi. Dupa o serie de lucrari facute la castel si domeniu, familia Karolyi decide sa se retraga la Budapesta, iar proprietar devina Adam Iancu dn Curtici, care va pastra domeniul pana la nationalizarea din 1948. Va avea mai multe destinaatii ca azil pentru orbi, orfelinat si chiar sediul Cooperativei Agricole. In 1991, domeniul va fi inchiriat Universitatii de Vest "Vasile Goldis", institutie care il va si achizitiona.
Din punct de vedere arhitectural se pot distinge mai multe stiluri, fiecare dintre proprietari lasandu-si amprenta. Se pot distinge elemente de baroc tarziu dar si forme de inspiratie bizantina si chiar gotica. Nu lipsesc nici elementele moderne, prezente in aripa noua construita de familia Karolyi.
Istoria si arhitectura castlului de la Macea sunt completate de o legenda. Se spune ca in castel exissta o a 100-a camera care nu a fost inca descoperita, iar ca in acea camera s-ar afla si ar canta la pian insusi groful Karolyi. Localnicii spun ca la miezul noptii se aude sunetul unui pian din camera misterioasa.
Domeniul de la Macea merita vizitat atat pentru a descoperi castelul, cat si parcul botanic de o diversitate extraordinara.
foto: DOW MEDIA
Aflata la doar trei kilometri de orasul Sebes din judetul Alba, rezervatia geologica Rapa Rosie este o destinatie care nu poate fi ratata daca planuiti o vacanta de hoinareala prin Romania. Tara noastra are intr-adevar lucruri senzationale care merita descoperite de catre turistul deja abonat la pachetele estivale pentru Grecia, Turcia, Croatia, Muntenegru sau Bulgaria. De ce sa nu-i acordam si tarii noastre o sansa turistica, mai ales cand ne propune sa decoperim niste locuri absolut speciale.
Intinsa pe o suprafata de 10 hectare, Rapa Rosie este un peisaj impresionant, format prin actiunea de eroziune a apei, care a reusit sa sape in straturile de nisipuri, pietrisuri cuartoase si gresii pana a reusit sa formeze ceea ce unii numesc Micul Canion al Romaniei. Cu peretii sai inalti de aproximativ 100m, formatiunea geologica pare desprinsa din Marele Canion al Statelor Unite, dar acest aspect care ne sugereaza atmosfera filmelor western, nu este singurul punct forte al parcului natural de langa Sebes. Culoarea rosiatica speciala a coloanelor, turnurilor si piramidelor construite cu maiestrie de catre natura, haurile adanci care se deschid in stanga si in dreapta, zgomotul paraiselor sangerii formate din apa de ploaie care se pavalesc in fundul vagaunilor, sunt inca o serie de argumente in favoarea vizitarii Rapei Rosii.
Punctul central al rezervatiei este reprezentat de un perete imens, aproape vertical, al carui aspect de orga ne sugereaza ca ar fi un monument ancestral. Acest perete completeaza peisajul creat de celelalte forme care decoreaza parcul natural.
Rapa Rosie pastreaza si prezinta ochiului curios si o serie de specii de plante rare. Pe ternurile sale alunecate din partea de est, poate fi regasita garoafa endemica (Dianthus serotinus), iar in valcelele se deschide un ochi de stepa cu Salvia nutans, Salvia transsilvanica, precum si exemplare rare de stejar pufos (Quercus pubescens).
Rapa Rosie este un spcactol natural care imbina perfect maretia formatiunilor geologice cu varietatea speciilor de plante rare, reusind astfel sa creeze un peisaj natural complet.
Sursa foto: rapa-rosie.ro